Micul Alexandru
Papagalul Micul Alexandru (Psittacula krameri) este un papagal cu un areal foarte intins, cu doua subspecii pe continentul african si pe subcontinentul indian si nenumarate populatii aclimatizate in alte zone ale globului , cu precadere in habitate urbane  din America si Europa.
Acest papagal se poate intalni chiar si parcurile din unele orase mari din Romania cum ar fi Bucuresti si Timisoara, rezistand cu success la temperaturi mult mai scazute decat in mediul natural.

Scurt istoric


El are o istorie lunga ca animal de companie, fiind mentionat in documentele din India inca din anul 200 i.e.n. Aici era considerat o pasare sacra si datorita capacitatii de a imita vocea umana era preferatul rajahilor.
Dupa anul 1920 a inceput sa se creasca intensiv pentru industria de animale de companie, iar popularitatea lor a crescut si mai mult odata cu aparitia diverselor mutatii de culoare.
Micul Alexandru este se regaseste azi in multe culori, dintre care amintim verde-ancestral si alte nuante de verde, albastru, gri, galben-lutino, alb- albino si amelanistic.

Caracteristicile papagalului Micul Alexandru


Precum ceilalti membrii ai genului, aceasta specie prezinta dimorfism sexual. Masculul formeaza dupa varsta de 2 ani un inel negru in jurul gatului, acesta fiind dublat cu un inel rozaliu. Femelele si masculii tineri nu prezinta aceste caractere, cel mult pot avea un inel cu nuante sterse de cenusiu albastrui.
Este un papagal de dimensiuni relativ mari, 40 de cm lungime cu tot cu penele lungi din coada, cu toate acestea este considerat ca fiind de dificultate scazuta. Totusi, trebuie indeplinite cateva conditii pentru a il tine sanatos fizic si psihic.
In primul rand, trebuie tinut cont ca este un papagal gregar , caruia ii place compania altor semeni. Daca acest lucru nu este posibil, petreceti cat mai mult timp cu el si veti avea o pasare blanda. In caz contrar, pot aparea comportamente neplacute, pasarea poate deveni apatica si sa isi smulga penele, poate deveni sperioasa si agresiva sau poate adopta un comportament distructiv.

Accesoriile necesare pentru Micul Alexandru


Tineti cont ca este o pasare inteligenta care se plictiseste usor. Cu siguranta nu doriti sa isi foloseasca ciocul puternic pe obiectele din casa. In acest scop trebuie asigurate jucarii cat mai multe si cat mai variate. Acestea se vor folosi prin rotatie.
Colivia trebuie sa fie foarte incapatoare  si sa ii permita libertatea de miscare. De fapt, se preteaza mai bine o voliera.

Alimentatia Micului Alexandru


Alimentatia trebuie sa fie una echilibrata. Tineti cont ca in salbaticie, marea parte din dieta este alcatuita din fructe, verdeturi, flori si nectar, deci pe langa pelete, seminte, nuci si alune asigurati doza necesara de legume si fructe. Cateva dintre acestea sunt morcov, ardei, broccoli, mar, para, banana, kiwi, ango, papaia.
Fructele si legumele trebuie sa fie proaspete, bine spalate si bine zvantate pentru a preintampina eventuale tulburari digestive.
Un papagal care traieste intr-un mediu propice si este hranit echilibrat poate trai peste 25-30 de ani de ani. Tineti cont de acest aspect atunci cand cumparati acest papagal si de asemenea tineti cont de faptul ca poate fi destul de galagios.

Imperecherea papagalului Micului Alexandru


Maturizarea sexuala a Micului Alexandru difera de la un papagal la altul. Nu toate exemplarele se maturizeaza la aceeasi varsta. Majoritatea atinge maturitatea la 3-4 ani in cazul masculilor si 1,5-2 ani in cazul femelelor. Nu este o specie monogama. Acest lucru inseamna ca in sezonul viitor de reproducere este posibil sa aiba alti parteneri.
Exemplare de culori diferite refuza de obicei sa se imperecheze mai ales daca nu au crescut alaturi de exemplare de acea culoare.
In natura Micul Alexandru cuibareste in scorburi de copaci. In captivitate trebuie sa i se puna la dispozitie o cutie mare din lemn cu talas in interior pe post de material de cuib.
Femela depune intre 2 si 4 oua si le incubeaza timp de 3 saptamani. Ambii parinti au grija de pui si ii hranesc. In jurul varstei de 40-50 de zile puii devin independenti.
Puii care sunt crescuti ʺla manaʺ tind sa fie mai blanzi, totusi in jurul varstei de un an trec printr-o perioada de ʺrazvratireʺ. Aceasta perioada poate fi privita ca perioada lor de adolescenta. Daca totuusi sunt tratati cu blandete si profesionalism trec de aceasta perioada si redevin blanzi.

In concluzie...


Atat masculii, cat si female pot imita vocea umana. Acest lucru combinat cu inteligenta si frumusetea au facut ca aceste pasari sa capete un loc special in inimile stapanilor lor. Daca tinem cont si de longevitate putem spune pe buna dreptate ca nu sunt doar animale de companie ci adevarati membrii ai familiei.
Sursa imagine 1
Sursa imagine 2
Sursa imagine 3

TAG-URI:

DISTRIBUIE: