Carasul auriu
Carasul auriu este membru al familieicrapului-Cyprinidae. Este unul dintre primii pesti domesticity si unul dintre cei mai populari pesti de acvariu in ziua de azi.Prin selectii repetate s-au crea o multitudine de culori(alb, rosu, portocaliu, galben bronz si negru) si de forme(cometa, voalat, telescop, cap de leu).
Istoric. Totul a inceput in China acum mai bine de 2000 de ani cand o serie de specii de ciprinide au inceput sa fie crescute pentru hrana. Aceste specii au dat in mod natural mutatii de culoare. Primul caz documentat a fost in timpul dinastiei Jin 265-420 e.n..
In timpul dinastiei Tang a devenit populara cresterea pestilor in helesteele din gradini. Varietatea portocalie de caras era foarte apreciata si a inceput sa fie reprodusa.
In 1162 imparateasa dinastiei Song a comandat costructia unui mare iaz in care sa se colecteze toti carasii de culoare aurie si rosie si a dat un decret care interzicea persoanelor din afara familiei regale sa creasca varietatea aurie.
In timpul dinastiei Ming 1368-1644 carasii aau inceput sa fie tinuti si in interiorul cladirilor cee ace a permis selectionarea unor mutatii care nu ar fi supravietuit in exterior.In timpul acestei perioade este mentionata pentru prima data varietatea voalata.
In 1603 carasii aurii sunt introdusi in Japonia de unde ajung in 1611 in Portugalia. De ajug si in alte parti din Europa.
Conditii de viata. Carasii se simt confortabil intr-un acvariu neincalzit la temperature de 20-22 ¬?C, iar unele varietati pot fi aclimatizate in iazuri si pot rezista chiar si atunci cand apa este inghetata deasupra. Temperaturile de peste 30 ¬?C dauneaza carasilor.
Carasul este un peste care are mare nevoie de oxigen si un volum mare de apa sa creasca. Toti carasii au capacitatea sa creasca peste 10cm , iar unele varietati ajung chiar la 30 cm. Un spatiu mic poate inhiba cresterea, poate mari frecventa imbolnavirilor si poate duce la deces.
Practica de a tine carasii in boluri deriva din obiceiul inteles gresit al chinezilor de a expune pe perioade scurte, in timp ce primesc vizite, carasii crescuti in iazuri . Unele state interzis aceste practice si au emis legi impotriva lor.
In conditii bune de viata carasul traieste in medie peste 10 ani si exista exemplare care au ajuns la 20-30 de ani.
Comportament. Carasul este un peste pasnic care nu agreseaza alti pesti. Totusi este posibil sa inghita pesti foarte mici. Se poate pune cu alte specii atat timp cat acestea tolereaza temperature mai scazuta in care stau ei. Nu se recomanda in acvariile plantate deoarece au obiceiul sa dezradacineze si sa manance plantele.
Carasul este cunoscut pentru capacitatea de a invata si de a recunoaste persoane. Memoria unui caras este in medie de 3 luni. Deoarece disting forme culori si sunete pot fi dresati sa faca diverse trucuri.
Reproducerea . Nu exista dimorfism sexual la carasi. In timpul ritualului de reproducere, in general dupa o scadere a temperaturii, masculii fugaresc si impung femelele purtatoare de icre incurajandu-le sa depuna. Fecundarea are loc extern. Icrele fecundate sunt adezive si Adera la plante sau obiecte.
Incubatia dureaza 48-72 de ore, iar sacul vitelin se resoarbe in aproximativ o saptamana alevinii ajungand la forma finala. Alevinii nu poseda coloristica specifica adultilor si sunt gri-argintii. Coloristica se dezvolta intre cateva luni si un an. Daca nu sunt expusi la lumina pigmentii se pierd si pestele devine cenusiu..
Hrana. In natura carasul se hraneste cu insect, crustacee si materie vegetala. In captivitate I se poate oferi o gama foarte larga de mancare: fulgi, granule, pufuleti plutitori si hrana congelata. Mancarea de carasi contine mai multi carbohidrati si mai putine protein.
Carasii crescuti in captivitate mananca tot timpul si nu se pot opri. Acest fapt poate duce la suprahranire si la problem intestinale cum ar fi ocluziile
In concluzie carasul a fost, este si va ramane un peste popular deoarece usor de crescut in acvarii mari si iazuri, este foarte adaptabil, nu este agresiv si este usor de reprodus. Responsabilitatea ne revine noua sa ii asiguram un minim de conditii.
Istoric. Totul a inceput in China acum mai bine de 2000 de ani cand o serie de specii de ciprinide au inceput sa fie crescute pentru hrana. Aceste specii au dat in mod natural mutatii de culoare. Primul caz documentat a fost in timpul dinastiei Jin 265-420 e.n..
In timpul dinastiei Tang a devenit populara cresterea pestilor in helesteele din gradini. Varietatea portocalie de caras era foarte apreciata si a inceput sa fie reprodusa.
In 1162 imparateasa dinastiei Song a comandat costructia unui mare iaz in care sa se colecteze toti carasii de culoare aurie si rosie si a dat un decret care interzicea persoanelor din afara familiei regale sa creasca varietatea aurie.
In timpul dinastiei Ming 1368-1644 carasii aau inceput sa fie tinuti si in interiorul cladirilor cee ace a permis selectionarea unor mutatii care nu ar fi supravietuit in exterior.In timpul acestei perioade este mentionata pentru prima data varietatea voalata.
In 1603 carasii aurii sunt introdusi in Japonia de unde ajung in 1611 in Portugalia. De ajug si in alte parti din Europa.
Conditii de viata. Carasii se simt confortabil intr-un acvariu neincalzit la temperature de 20-22 ¬?C, iar unele varietati pot fi aclimatizate in iazuri si pot rezista chiar si atunci cand apa este inghetata deasupra. Temperaturile de peste 30 ¬?C dauneaza carasilor.
Carasul este un peste care are mare nevoie de oxigen si un volum mare de apa sa creasca. Toti carasii au capacitatea sa creasca peste 10cm , iar unele varietati ajung chiar la 30 cm. Un spatiu mic poate inhiba cresterea, poate mari frecventa imbolnavirilor si poate duce la deces.
Practica de a tine carasii in boluri deriva din obiceiul inteles gresit al chinezilor de a expune pe perioade scurte, in timp ce primesc vizite, carasii crescuti in iazuri . Unele state interzis aceste practice si au emis legi impotriva lor.
In conditii bune de viata carasul traieste in medie peste 10 ani si exista exemplare care au ajuns la 20-30 de ani.
Comportament. Carasul este un peste pasnic care nu agreseaza alti pesti. Totusi este posibil sa inghita pesti foarte mici. Se poate pune cu alte specii atat timp cat acestea tolereaza temperature mai scazuta in care stau ei. Nu se recomanda in acvariile plantate deoarece au obiceiul sa dezradacineze si sa manance plantele.
Carasul este cunoscut pentru capacitatea de a invata si de a recunoaste persoane. Memoria unui caras este in medie de 3 luni. Deoarece disting forme culori si sunete pot fi dresati sa faca diverse trucuri.
Reproducerea . Nu exista dimorfism sexual la carasi. In timpul ritualului de reproducere, in general dupa o scadere a temperaturii, masculii fugaresc si impung femelele purtatoare de icre incurajandu-le sa depuna. Fecundarea are loc extern. Icrele fecundate sunt adezive si Adera la plante sau obiecte.
Incubatia dureaza 48-72 de ore, iar sacul vitelin se resoarbe in aproximativ o saptamana alevinii ajungand la forma finala. Alevinii nu poseda coloristica specifica adultilor si sunt gri-argintii. Coloristica se dezvolta intre cateva luni si un an. Daca nu sunt expusi la lumina pigmentii se pierd si pestele devine cenusiu..
Hrana. In natura carasul se hraneste cu insect, crustacee si materie vegetala. In captivitate I se poate oferi o gama foarte larga de mancare: fulgi, granule, pufuleti plutitori si hrana congelata. Mancarea de carasi contine mai multi carbohidrati si mai putine protein.
Carasii crescuti in captivitate mananca tot timpul si nu se pot opri. Acest fapt poate duce la suprahranire si la problem intestinale cum ar fi ocluziile
In concluzie carasul a fost, este si va ramane un peste popular deoarece usor de crescut in acvarii mari si iazuri, este foarte adaptabil, nu este agresiv si este usor de reprodus. Responsabilitatea ne revine noua sa ii asiguram un minim de conditii.
TAG-URI:
DISTRIBUIE:
Collection 2019